Andrei Asmarandei
Inceputurile
Razboiul standardizarii, desi probabil ar trebui sa ii spunem mai degraba razboiul lipsei de standardizare, a inceput o data cu razboiul browserelor, in 1995. Era vremea in care multe pagini web afisau mesajele sau logourile “optimizat pentru Netscape Navigator” sau “optimizat pentru Internet Explorer ”. Aceste optimizari, care nu tineau cont aproape de loc de specificatiile W3C, utilizau taguri specific aplicatiei, care nu se regaseau in produsul concurent si transformau vizualizarea paginii cu acesta intr-un adevarat chin.
Solutia parea sa vina de la World Wide Web Consortium (sau W3C), organizatie fondata in 1994 de Tim Barnes Lee, care are ca scop cercetarea, dezvoltarea si implementarea de standarde care sa aduca ordinea in universul Web.
Odata cu apusul dominatiei Netscape si aparitia vesiuniii 4 de IE, aceasta problema s-a rezolvat, este adevarat doar partial. Acest produs a adus o implementare mai buna a stantardelor web, un support CSS rezonabil si support pentru scripting imbunatatit. Atat IE, cat si urmasii acestuia nu au fost de loc lispiti de probleme. Chiar daca acestia respectau intr-o anumita masura specificatiile W3C, implementarile anumitor functii erau defectuoase, necesitand o munca suplimentara de ajusare din partea designerilor si programatorilor web. Aceasta imixtiune a standardelor web se datoreaza cotei enorme de piata a browserului IE, astfel in cat multe pagini au ajuns sa fie optimizate pentru IE si compatibilizate uneori, cand era posibil, si pentru restul produselor, precum Opera sau Mozilla.
Winds of change
Nu doar specificatiile HTML, XHTML si CSS sunt regulamentate de W3C. Resource Descriptor Framework (RDF), Document Object Model (DOM), VoiceXML, SOAP, sau SVG sunt cateva dintre tehnologiile noi utilizate de aplicatiile Web moderne, reglementate si ele de aceeasi organizatie.
Vantul schimbarii a fost adus de ceea ce e numit Web 2.0, un ansamblu de tehnologii, specificatii, filosofii si design care au pus la incercare, din punct de vedere tehnic, atat dezvoltatorii solutiilor online cat si browserele utilizatorilor. Bloguri, site-uri Wiki, site-urile de socializare online, toate au adus facilitati noi care necesita implementari mai bune pentru a putea functiona identic pe orice platforma, o conditie mai mult decat necesara pentru succesul produsului.
AJAX (Asynchronous JavaScript and XML) este o tehnica actuala pentru dezvoltarea de aplicatii Web. Aceasta se bazeaza pe JavaScript, ca limbaj de scripting, si pe XMLHttpRequest, un API care permite transferul datelor formatate XML de la si catre un server de Web prin intermediul protocolului HTTP. AJAX ofera posibilitatea crearii unor aplicatii care sa permita schimbul de date, in mod transparent pt utilizator, astfel in cat sa nu fie necesara reincarcarea paginii pentru fiecare schimbare operata de client sau de server, economisind resurse si timp. Un alt avantaj este departajarea clara a codului intre resursele incarcate din surse externe (cum ar fi baze de date), elementele logice ale paginii (care permit modificarea acesteia in mod dinamic prin manipularea la nivel DOM) si design (cel mai adeasea generat de cod CSS extern).
Acest ansamblu multi-platforma nu ar fi fost posibil fara standardizarile W3C si ECMA. Chiar si in vremurile noastre, micile deviatii sau probleme ale implementarilor JavaScript din browsere determina erori care duc la imposibilitatea utilizarii unui servicu online.
Urmatorul pas
Daca Web 2.0 si-a atras destule critici, datorita faptului ca multe din tehnologiile si filosofiile care stau la baza acestuia existau inca din anii 90, dar nu au fost adunate, cosmetizate si ambalate frumos, pasul urmator ar putea fi mult mai interesant.
Indiferent de personalitatile care isi exprima opiniile despre pasul urmator, Web 3.0, imaginile converg catre un nou Web cladit ca o baza de date gigantica si accesibila. Cuvintele parintelui Oracle, Larry Ellison, care spunea ca lumea este o baza de date par a deveni realitate, chiar cu pretul unei intarzieri. Aceasta schimbare va propulsa in atentia publicului si companiilor noi tehnologii si tendinte, cum ar fi RDF si Web-ul semantic.
Html nu permite decat stocarea unor informatii in forma bruta, datele sau sirurile de caractere din cadrul unui tabel sau formular avand sens doar in cadrul acelui site. RDF va oferi insa si posibiliatea definirii unor resurse, astfel incat acestea sa devina inteligibile pe orice alta platforma Web care le va prelua. Aceasta tehnologie, standardizata tot de catre W3C este baza Web-ului semantic, care va permite procesarea coerenta a datelor indiferent daca platforma care il acceseaza este o aplicatie Web Ajax, un API intern al unui sistem de operare sau o aplicatie desktop.
Follow the standards, breake the rules
Indiferent de care parte a baricadei ne aflam, producatori sau consumatori Web, fiecare dintre noi este afectat de standarde. Promovarea, respectarea si impunearea acestora nu reprezinta o modalitate de a restrange creativitatea ci un mijloc ce ne va permite accesarea unui univers Web complex si coerent, indiferent daca utilizam un browser mobil pe iPhone, un widget care foloseste un backend online in Windows Vista sau un Media Center cu acces la Internet.
Bine ati venit!
Acesta este siteul proiectului nostru la cursul de Interfete Evoluate.
Din meniu aveti acces catre aplicatii dezvoltate de membrii echipei, articole cu informatii utile despre tehnologiile folosite, resurse de unde putetii obtine mai multe informatii despre acest domeniu precum si o lista de programe gratuite de care ne-am folosit pe parcurs.
